Boala inflamatotie pelvina (BIP)

Boala inflamatorie pelviana (BIP) 

De multe ori auzim medicul ginecolog spunand cuvinte precum "salpingita", "anexita","endometrita", desemnand prin acesti termeni inflamarea anumitor segmente ale organelor genitale feminine. 

De multe ori insa, infectia unei anumite portiuni a tractului genital superior se asociaza si cu inflamarea, intr-o masura mai mare sau mai mica, a organelor vecine. Totodata, uneori este dificil de precizat cu exactitate care anume organ este cel mai afectat sau a fost punctul de pornire al infectiei. Inca si mai mult, tratamentul aplicat este foarte asemanator, indiferent daca este vorba despre o infectie a trompelor uterine, a ovarelor sau a endometrului.

Pentru toate aceste motive, in prezent in literatura de specialitate se prefera folosirea denumirii de "boala inflamatorie pelvina", pentru a desemna orice combinatie de afectiuni inflamatorii ale organelor tractului genital feminin superior. Boala inflamatorie pelvina (BIP) poate presupune o infectie a endometrului (endometrita), a trompelor uterine (salpingita), a ovarului (ooforita), a peretelui uterin (miometrita) sau a mucoasei uterine (endometrita) sau a unor portiuni ale peritoneului (peritonita).

 Cauzele aparitiei BIP

BIP poate fi cauzata de mai multe tipuri de agenti infectiosi si de obicei nu este vorba despre un singur fel de microbi care declanseaza boala, ci de o asociere a acestora. In aparitia acestei boli sunt adesea implicate micro-organisme ce se transmit pe cale sexuala (gonoreea sau chlamydia) - importanta acestui fapt fiind ca, in aceste situatii trebuie tratati si partenerii de cuplu. Neisseria gonorrhoeae apare la 30% dintre femeile cu BIP, Chlamydia trachomatis la aproximativ 20% din cazuri, agentii etiologici ai acestor afectiuni coexistand in 25-40% dintre situatii.

Alti agenti etiologici sunt microorganismele care formeaza flora bacteriana normala a colului uterin si vaginului: E. choli, Streptococcus spp., Gardnerella vaginalis, Mycoplasma hominis, Ureaplasma urealyticum, Mobiluncus, Bacteroides, Prevotella, Peptostreptococcus, Actynomicetes, Haemophilus spp. etc.  Cand se produce un eveniment declansator, bacteriile urca in uter si apoi spre trompe, de obicei bilateral. Evenimente declansatoare pot fi:

 Perioadele menstruale, deoarece sangerarea si endometrul eliminat sunt un foarte bun mediu de cultura pentru microbi. Se considera ca doua treimi din BIP acuta apar imediat dupa menstruatie;
 Actul sexual, deoarece bacteriile pot ascensiona spre uter impreuna cu spermatozoizii;
 Diferite manevre medicale invazive: avortul la cerere, biopsia endometriala, introducerea sau extragerea de sterilet etc.

 Manifestari clinice

BIP acuta este dificil de diagnosticat deoarece simptomele si semnele de boala sunt variate si uneori nespecifice, iar multe femei cu aceasta afectiune prezinta simptome minore sau chiar deloc. BIP se poate manifesta prin urmatoarele semne si simptome:

 durere abdominala joasa;
 scurgeri vaginale sau secretii anormale la nivelul colului;
 temperatura peste 38,3 grade Celsius;
 dureri la contactul sexual.

Datorita posibilitatii de aparitie a complicatiilor pe termen lung (prezentate in continuare), este important ca orice femeie care manifesta semne de infectie genitala sa se prezinte la medic pentru control clinic, investigatii si tratament. Asa cum am mai spus deja, in numeroase cazuri  trebuie tratat si partenerul de cuplu, pentru a preveni reinfectarea ulterioara a femeii. 

 Sechele medicale apar la una din patru femei cu BIP acuta:

 risc crescut de aparitie a sarcinilor ectopice. Se considera ca aproximativ jumatate dintre toate cazurile de sarcini ectopice diagnosticate se datoreaza leziunilor trompelor uterine, aparute cu ocazia unui episod de BIP acuta, manifestat clinic sau nu. Riscul de aparitie a sarcinilor ectopice pare sa fie de 6-10 ori mai mare in randul femeilor cu BIP, decat in randul celor care nu au manifestat aceasta afectiune.
infertilitatea este adesea consecinta unor afectiuni inflamatorii genitale, deci a BIP; riscul obstructiei tubare depinde de numarul si severitatea episodelor infectioase:

 dupa un episod de BIP - aproximativ 11,4%;
 dupa doua epioade BIP - aproximativ 23,1%;
 dupa trei episoade BIP - aproximativ 54,3%.

 durerea pelvina cronica se regaseste la 20% dintre femeile cu BIP acuta, parand a fi datorata aderentelor inflamatorii ce se formeaza in cursul epioadelor infectioase. Durerea cronica poate fi insotita de dispareunie. -in cazurile neglijate si severe, poate aparea chiar decesul, prin ruptura unor abcese tuboovariene urmate de soc septic.

 Relatia activitate sexuala - contraceptie - BIP

Femeile care nu sunt active sexual nu dezvolta BIP decat in cazuri foarte rare. Femeile care sunt active sexual si care nu folosesc nici o metoda de contraceptie dezvolta BIP in proportie de 3,42 cazuri la 100 femei/an.

 Folosirea prezervativului, corecta si consecventa, este metoda cea mai eficienta de prevenire a aparitiei BIP, precum si a contractarii oricarei boli cu transmitere sexuala.
 Contraceptivele orale se pare ca protejeaza contra aparitiei BIP (incidenta acestei afectiuni in randul femeilor ce folosesc contraceptive orale este de numai 0,91 cazuri la 100 femei/an). Efectul protector al acestei metode contraceptive se poate datora scaderii fluxului menstrual precum si modificarilor induse la nivelul colului si al mucoasei uterine, nefavorabile atasarii si dezvolatrii bacteriilor.
 Spermicidele si diafragma (alte metode contraceptive de bariera decat prezervativul) ofera de asemenea un oarecare grad de protectie contra BIP (incidenta bolii la femeile utilizatoare ale acestui tip de contraceptie fiind de 1,3 cazuri la 100 femei/an). Orice bariera impotriva spermatozoizilor este de asemenea si o bariera contra bacteriilor.
 Steriletul a fost asociat cu un risc crescut de BIP (5,21 cazuri/ la 100 de utilizatoare / an), fiind un factor favorabil ascensionarii si dezvoltarii bacteriilor la nivelul cavitatii uterine.